Si ce daca ne-am arunca in marea albastra si nu ar mai auzi nimeni de noi?In fond suntem cu totii la fel,niste copii dar nu stim ale cui.Poate ne copiem unul pe altul fara sa ne dam seama si apoi ne acuzam intre noi de plagiat,sau poate pur si simplu am fost creati in asa fel incat sa nu fim cine stie ce diferiti unii de altii dar sa credem ca suntem individualitati ;lasati pe Pamant sa faca o schimbare insa din cauza mediului,a parintilor sau a celor din jur,ceea ce ar fi putut fi a luat o alta directie mai comoda si astfel a ajuns rezultatul cel vede in oglinda.
Si chiar ce ar fi daca am pleca cu totii si nu s-ar mai auzi nimic despre noi?Ar fii vreo diferenta ?Ne-ar duce cineva dorul,ne-ar simti cineva lipsa, sau nu ar fii cine pentru ca…nu a mai ramas nimeni sa infrunte realitatea?
Iubesti si speri sa poti atinge norii pufosi si sa ramai pe ei fara sa mai fie nevoie sa cobori .Stiu,e plictisitor sa mai mergi atunci cand ai invatat sa zbori insa nimanui nu-i pasa ca aripile tale nu mai sunt cu tine.Ti s-a spus clar cand le-ai cumparat”sunt fragile si detasabile,nu sunt permanente decat daca a-ti gasit perechea cea mai potrivita pt d-voastra.Nu primim reclamatii!”Ce te asteptai?Cui ii pasa ca tu esti mutilat emotional.Lasa ca trece si asta,nu te poticni de atat.Lumea ii mult prea grabita ca sa stea sa-ti ingrijeasca ranile.Lasa,stai linistit,se vor vindeca de la sine iar intr-o zi te vei trezi cu alte aripi..mai frumoase speri tu,mai trainice sper eu.
Poate ca ceea ce ne face diferiti este chiar cicatricea cu care suntem inzestrati intr-un moment sau altul.La urma urmei suntem produsul evenimentelor din viata noastra.Privind astfel am putea spune ca cicatricile sunt cele care ne influenteaza cel mai mult…o mama caruia copilul a plecat Acasa are o tristete aparte pe chip,un baiat caruia i s-a furat masina va sti sa nu-si mai lase data viitoare cheile in contact indiferent de cartier si putem continua insa nu are sens.Toata lumea stie despre ce este vorba…
Si totusi..cat de diferiti suntem?Cat de mult tinem sa fim unii ca altii si de ce?mai ales cand in fiecare din noi se afla amprenta minunata a Creatorului care ne face atat de speciali fara sa facem nimic,fara sa suferim nimic ,fara sa daruim nimanui nimic din noi.De ce tinem atat de mult sa o stergem pana devine aproape invizibila si sa incercam sa devenim cat se poate de diferiti nedandu-ne seama ca de fapt devenim din ce in ce mai asemanatori..ca niste marionete facute la comanda societatii.
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
